Actioneaza!

"Lasati copilasii sa vina la Mine, si nu-i opriti; caci Imparatia lui Dumnezeu este a unora ca ei." Luca 17:16 " "
Un copilas isi dorea mult sa ninga, deoarece erau in plina iarna si nu mai ninse de multa vreme la ei.S-a hotarat si s-a pus sa se roage.Si l-a rugat pe Domnul sa ii dea zapada.A doua zi de dimineata s-a trezit din pat si s-a dus sa se imbrace.A coborat jos, imbracat in geaca de iarna, cu manusi, fular si caciula pe cap.Mama l-a intrebat unde merge imbracat asa.El a spus ca afara deoarece el s-a rugat pentru zapada si Dumnezeu ii va trimite zapada. "
De cele mai multe ori nu e de ajuns sa te rogi, trebuie sa crezi, sa iti areti credinta.Copilul si-a incredintat rugaciunea, si pe baza promisiuni lui Dumnezeu a actionat.Haide-ti sa actionam si noi in credinta noastra.Haide-ti sa ne rugam si sa avem siguranta raspunsului...Caci sa nu uitam: "Credinta cat un bob de mustar, e de ajunsa sa mute muntii din loc!"...

P.S. Nu uitati ...Nimic nu e imposibil atunci cand Dumnezeu e alatauri de noi!

Sa invatam sa credem!

Pentru ca desi de cele mai multe ori sustinem mare si tare ca suntem "credinciosi" si ca avem o credinta , nu stiu cum se face ca la primul hop care apare o dam in bara. Ne impiedicam de orice pietricica si ne zguduim credinta...Dumnezeu ne´a promis ca daca avem credinta cat un bob de mustar...atat doar, si o sa putem muta muntii din loc...Muntii...ce sa zicem atunci de pietricele care le intalnim noi...De ce facem asta?De ce ne ingradim singuri visele, sperantele,chiar si viata?
"Eu nu pot sa fac asta...io nu pot sa joc fotbal ca el...eu nu sunt asa desteapta....eu nu sunt deajuns de frumoasa...biserica noastra nu poate asta...asta nu..nuu..nuuuu.."
Ne´am obisnuit asa de mult sa punem un NU mare in fata la tot ceea ce ni se pare un pic mai greu ...dar uitam ca NIMIC NU E IMPOSIBIL CAND DUMNEZEU E DE PARTEA NOASTRA!...e asa de greu sa intelegem asta?
nu va zguduiti dragilor..si luatii fiecare promisiune a lui Dumnezeu..fiecare cuvant a Lui si crede-ti in ele...Pot totul in Hristos care ma intareste!

Nu te compromite! Esti tot ce ai!

Elibereaza-te! Fugi! Acum e timpul tau sa fii diferit!

"I must learn to love the fool in me--the one who feels too much, talks too much, takes too many chances, wins sometimes and loses often, lacks self-control, loves and hates, hurts and gets hurt, promises and breaks promises, laughs and cries. It alone protects me against that utterly self-controlled, masterful tyrant whom I also harbor and who would rob me of human aliveness, humility, and dignity but for my fool"
- Theodore I. Rubin,

BerghinHills

Pentru unii o simpla lucrare...Pentru altii o pierdere de timp...
Pentru noi BerghinHills e implinirea voii lui Dumnezeu in viata noastra...
O viziune...
O nevoie...
O dorinta de schimbare...
O mana de oamenii...
O multime de copii minunatii....
E tot ceea ce inseamna lucrarea de la Berghin...
Au inceput, acum 2 anii, aceasta lucrare 4 oamenii minunati.Dar incepand cu acest an grupul liderilor s'a marit la un numar de 15 oamenii...
Dumnezeu e pus pe inima altor tinerii aceasta dorinta...Aceea de a castiga Berghinul pentru Dumnezeu...Iubim Berghinul pentru tot ceea ce este el...
BerghinHills e o minune pentru toti...
E manifestarea dragostei lui Dumnezeu in viata noastra...

Visul nostru: BerghinHills!:D

Intrebari ?

Uitata-n negura tristetii,
Pierduta-n suparariile tineretii,
Sunt si o sa fiu, cred eu,
Copilul ce o sa caute mereu.
Vreau sa stiu ce e mai bine,
In ce sa cred si ce e-n mine.
Dorinte, fapte si credinta?
Ceea ce vreau, nu-i de cuvinta?
Am dreptul eu sa fiu ce vreau?
Am dreptul eu aici sa stau?
Nu stiu ce sunt, nici ce doresc,
Eu doar in gol mereu privesc.
Eu vreau raspunsuri la intrebari,
Sa pot s-aleg dintre carari,
Pe cea ce cred ca-i pentru mine.
Ma tot gandesc, si azi, si maine...

made by Zokelyna

Se poate si asa...

Suntem martorii propriilor noastre esecuri...de cele mai multe ori aspiram sa fim cei mai buni si sa facem doar lucruri extraordinare...sa fim "the best" in tot ceea ce facem....si pentru ce?adica ne luptam atat si ne stabilim obiective si teluri inalte dorind ca in final sa ajungem cineva...si odata ajunsi acolo ne intrebam si acum??....ce facem dupa?...ne planificam viata si ne facem planuri si incercam sa le indeplinim si sa fim organizati uitand astfel sa ne mai bucuram de viata si de momentele de inspiratie ...uitam ce e ala un moment de nebunie curata in care parca simtim nevoia sa fugim, sa strigam si sa ne eliberam de tot ceea ce e stres..traim intr'o lume organizata si planuita ...intr'o lume in care tre sa fii cineva si pentru asta tre sa lupti cu dintii...dar uitam sa ne punem intrebarea...cu ce pret?care este pretul pe care eu tre sa il platesc ca sa ajung cineva?...merita el sacrificiul meu?...merita lumea asta ca eu sa renunt la identitatea mea si la nebunia mea ?....nebunie?...poate dar o nebunie care iti reda cheful de viata si zambetul pe fata?....suntem martorii ai propriilor esecuri si parca ne ucidem singuri pofta de libertate...vrem sa traim ca ceilalti sa fim observati...si pentru asta tre sa fii cineva si tre sa lucrezi mult....de ce sa nu luptam cu valul care ne inconjura, poate pentru ca e mai usor sa te lasi dus de val si oricum in final se ajunge la aceleasi intrebari inutile:" dar tu draga mea ce ai relizat in viata?..."nu stiu ce o sa spuneti voi dar mie imi este chiar usor sa le raspund..."mi-am realizat viata , mi-am trait-o si nu regret cu nimic clipele de nebunie curata:)"

O zi de mai...

va vine greu sa credeti dar am si eu in viata mea zile insorite, si cand zic asta, ma refer la acele zile cand unele lucruri merg asa de bine ,de toata ziua ti-o imbunatatesc si te fac sa te simti mult mai bine....
ei bine in acele zile ,parca toti care iti iasa in cale ti's mult mai dragi si ai face orice sa stai cat mai mult in preajma lor, sa te bucuri de prezenta lor....
intamplari care decurg de-alungul acelei zile le putem numi mai mult decat binecuvantate.... si esti tot timpul cu un zambet pe fata,un zambet pe care l'am putea numi "tamp" fara a ne fi teama ca am fi intelese gresit.... acel zambet ,care parca nu mai pleaca de pe fata ta...
nimic si nimeni nu ar putea sa iti strica buna dispozitie intr-o asemnea zi ... si daca ar incerca i-ar astepta, am putea spune ,multe si dureroase vorbe din partea ta...
cu toti avem nevoie de asemenea zile....zile care sa iti readuca buna dispozitie pe care toti din jur s'ar dori sa o ai..(ca de multe ori din cauza lor o pierzi asta nu conteaza) ....
ei vor sa fi vesela si senina...
ca o zi insorita de mai.....

Astept..

astept in tacere sa-mi dai un raspuns
crezi tu oare ca mai pot sa raman?
ma lasi aici sa stau si sa sper
sa imi doresc si numa un zambet
o privire sau chiar si un semn
si tu nu raspunzi, si singura ajung,
si intr'una in gol ma scufund
si nu faci nici un semn, si nu zici un cuvant
si ma lasi cu umbrele singura sa lupt
si intr'una in mine o voce se lupta
se iasa din locul de unde'i inchisa
o voce ce striga cu-nversunare
"o da-mi libertate, reda-mi tu speranta"
dar parca degeaba, se inseala amarnic
sfarseste usor, a pierdut orice lupta...
caci tu esti departe, esti ca si un vis...
rapsunsul se pierde incetu cu-ncetu
si acolo ramane pe veci....
by Zokelyna

Povestea mea...

trait'a odata, departe, candva,
o fata frumoasa si o viata avea
si avea si palate si avea si un print
dar fara sa stie ca e doar un vis
un vis blestemat ce ea l'a creat
un vis neimplinit ce ea l'a cladit
si singura sta, se amagea si visa
si doar pe el mereu il vedea
dar el e departe si el e un vis
si tot ce visa e cladit din nimic
caci el nu o vede si nici nu o crede
caci el e aivea, e doar pentru o vreme
si el nu isi dedica suflarea lui Ei
caci el are o zana si, locul e al ei
si in fata frumoasa mereu va gasi
un umar sa planga si pentru a zambi
dar de aici mai incolo totul e mister
caci fata viseaza la basmul perfect
dar totusi acolo realitatea e rea
caci printu'i departe, nimic nu-i real...
by Zokelyna

Buna

De'abia am ajuns acasa si desi imi este destul de somn si is foarte obosita am dorit sa stau un pic sa astept sa pot sa va spun la ce m'am gandit azi...Traim intr'o lume in care totul se duce rapid...in timp ce stateam pe locul din spate al masinii unui prieten...acesta gonea prin oras cu o viteza uimitoare obligandu'ne pe noi sa ne impingem unii in altii ...inevitabil ne mai loveam unul de altul....fie ca noi am vrut sau nu timpul a trecut pe langa noi...fie ca noi am vrut sau nu am fost obligati sa facem anumite lucruri...eu am ales sa rad si sa ma bucur de zdruncitura..daca in timp ce in viata treci prin hopuri esti decis sa vezi partea plina a paharului...alegi sa te bucuri de viata pentru ceea ce ti'a dat si nu pentru ceea ce ti'a luat...desi vei trece prin greutatii, sau te vei simtii singur...totdeauna cineva va conduce masina vietii tale si niciodata nu te va lasa singur....